05 Martie 2013

Pregatirea serei pentru infiintarea culturilor de castraveti

Pregatirea serei pentru plantare cuprinde o serie de masuri comune , dar si unele specifice , dependente de particularitatile substratului de cultura , de prezenta sau absenta retelei de incalzire subterana.

Cartarea chimica a solului si pe baza acesteia fertilizarea de baza are insemnatate practica deosebita , atunci cand se efectueaza cultura prin plantarea direct in solul serei prevazuta cu incalzire. In acest caz , devine utila ingrasarea cu gunoi de grajd sau compost organic , bine fermentat , in cantitate de 80-100 t/ha , care este supus apoi sterilizarii odata cu masurile de dezinfectare chimica a solului si a serei. Incorporarea gunoiului si afanarea solului se face cu rotosapa la 30-35 cm adancime , iar maruntirea se face cu freza la 15-20 cm adancime. Totodata se incorporeaza 600-800 kg superfosfat , 400-600 kg/ha sulfat de potasiu si 200-300 kg /ha sulfat de magneziu.

Deschiderea rigolelor pentru plantatul direct in sol se realizeaza cu un cultivator la intervalul de 2 m si adancime 15-20 cm. In acest fel , plantarea rasadurilor se va face cu coletul la nivelul solului , ramanand spatiu pentru mulcirile ulterioare.

Partea centrala serveste pentru circulatie.

La serele lipsite de incalzirea subterana , plantarea se face pe substrat de gunoi de grajd sau compost ingropat. Fertilizarea de baza se face la fel ca in cazul anterior. Pentru asezarea gunoiului de grajd se deschid 2 santuri de 30 cm adancime si 60 cm latime , care apoi se completeaza pana la suprafata cu gunoi proaspat sau compost obtinut din paie , care se preseaza dupa cca 2 zile cand intra in fermentatie. Pamantul rezultat din santul deschis se repartizeaza partial sub registre , partial pe axul longitudinal al traveei. Dupa ce gunoiul intra in fermentatie , acesta se acopera cu pamantul depus initial sub registre , in strat gros de 12-15 cm.

Cea mai extinsa metoda de cultura a castravetilor in sera este insa cultura pe baloti de paie. In functie de particularitatile locale , exista mai multe moduri de instalare a balotilor de paie : semiingropati , ingropati si la suprafata.

Instalarea balotilor semiingropati se face in santuri de 10-15 cm in profunzime si 60 cm latime , executate cu plug special. Dimensiunile balotilor fiind de 90x40x60 cm , ei se orienteaza cu lungimea de-a lungul randului si cu latura de 60 cm pe sol , in sant. Balotii frontali vor fi fixati cu tarusi de lemn pentru a da stabilitate randului. La 1 ha sunt necesari cca 7 000 de baloti. Pamantul rezultat din sant se ridica de o parte si de alta a randului de baloti , favorizand astfel colectarea apei in sant. Balotii astfel asezati sunt supusi unei proceduri speciale , urmarindu-se cu atentie evolutia temperaturii. Dupa 7-12 zile , temperatura se reduce la 28-30 grade C si se poate planta.

Pentru fertilizarea balotilor se folosesc cantitati mari de ingrasaminte : 1 650 kg/ha superfosfat , 330 kg/ha azotat de amoniu , 200 kg/ha azotat de potasiu , 600 kg/ha sulfat de potasiu , 660 kg sulfat de magneziu , 66 kg/ha sulfat de fier , 1 320 kg/ha nitrocalcar si 1 320 kg /ha spuma de defecatie.

Pentru accelerarea incalzirii balotilor de paie , umectarea acestora se face pe masura capacitatii de absorbire a paielor , iar dupa 24 ore de la umectare se imprastie pe suprafata balotilor 5 kg azotat de amoniu la 10 m liniari de baloti ( respectiv 1 250 kg/ha) , dupa care se uda din nou pentru antrenarea ingrasamintelor in interiorul balotului.

Cu 2-3 zile inainte de plantare , se administreaza pe baloti o solutie de 5% carbonat de calciu si 5% azotat de amoniu in cantitate de 20 t solutie la ha ( cca 3,2 l/m).

In final , balotii se acopera cu un strat nutritiv de 3-4 cm grosime , format din turba compostata ( 8-10 t/ha , pH=6,5).

Pregatirea balotilor ingropati se face ca si in cazul precedent. Acest mod de asezare prezinta insa unele neajunsuri : efectuarea santurilor este mai dificila ; rezulta o cantitate prea mare de pamant care trebuie manevrata ; desfasurarea descompunerii are loc mai lent , ca urmare a posibilitatilor mai reduse de acces a aerului. In general , acest sistem se foloseste acolo unde serele sunt mai joase , spre a crea un spatiu mai mare de crestere a plantelor.

Pregatirea balotilor la suprafata nu necesita executarea prealabila a unui sant , balotii se aseaza cap la cap , iar cei frontali se fixeaza bine cu tarusi. Masurile de preparare sunt ca si in primul caz. Acest mod de aranjare se practica obisnuit in serele infestate cu nematozi , care nu au fost distrusi in totalitate prin dezinfectia chimica. Mai mult , pentru prevenirea contaminarii balotilor , in acest caz , asezarea lor se face pe o folie de polietilena. Acest sistem reduce totusi din spatiul de cultura pe verticala , de aceea e potrivit in serele mai inalte.

Atat asezarea balotilor semiingropati , cat si a celor de suprafata prezinta o serie de avantaje : instalarea mai rapida a balotilor , deplasari de sol mai reduse sau deloc ; asigurarea fermentatiei aerobe ; asigurarea unui raport apa/aer corespunzator ; mentinerea in substrat a unei temperaturi apropiate de cea a aerului ; evitarea contaminarii cu nematozi ; imprastierea usoara a resturilor descompuse dupa desfiintarea culturii.